Viața…


      Viața ce ne conduce , viața ce ne-a atins….ca la o forma de loterie, în multe cazuri nici nu jucam , oricum călatorim cu ea .Viața jucată intr-un fatal accident , într-o boala incurabila …jocuri pe care nimeni nu le joacă , ne sunt livrate făra avertisment la modul cel mai înșelător și cruel . Viața amară, în compania persoanei alese greșit ,într-o casă care nu este a ta , într-un loc în care te simți intrus , traind intr-o mare minciună care te macina zi de zi , stiind cu certitudine că fiecare minut care trece este un minut pierdut ….simțind că exista o altă viață  într-un alt loc care te așteaptă…dar în cele din urma obosind așteptîndu-te vei pierde ultimul tren …te lași cazut intr-un fel de nisipuri mișcatoare care te devoreaza , corpul tău , sufletul tău , speranțele de bucurie , abilitatea ta de a iubi .Viața nostalgica , saruturile și îmbrațișările pe care nu le-ai primit , ceea ce ar fi trebuit să spui persoanei iubite , dar nu ai gasit momentul și locul oportun…Călatoria pe care întotdeauna ți-ai dorit-o dar ai amânat dintr-un motiv sau altul ……ceea ce ai vazut într-o vitrina dar nu te poți decide să cumperi ….Atîtea trenuri pierdute , atîtea temeri deplasate precum si nopți nedormite , atîtea zile goale …Viața pe care o alegi voluntar , în compania persoanei iubite , într-o casa care simți că este a ta , cautîndu-ne , dorindu-ne , te bucuri de viața în masura care poți , în bucata de parcela din gradina fericiri comvinsă că nu m-am înșelat de „tren „, ori de viață……


Anunțuri